Indicii despre prăbușirea civilizației mayașe, descoperite în excremente umane antice

Excrementele umane pot dezvălui mai multe decât am crede, chiar dacă sunt extrem de vechi.

În cadrul unui nou studiu cu privire la civilizația mayașă, mostre de excremente antice au arătat modul în care dimensiunea unei comunități a variat în mod semnificativ ca răspuns la schimbările climatice contemporane.

• Singura relatare „de la fața locului” dezvăluia data exactă în care orașul Pompeii a fost distrus
• Arheologii chinezi au dezgropat o armură excepțională din 6.000 de solzi. Cui a aparținut?

Cercetătorii au identificat patru perioade distincte de schimbare a dimensiunii populație ca reacție la perioade extrem de secetoase sau umede, care nu au mai fost documentate până acum: 1350 – 950 î.Hr., 400 – 210 î.Hr., 90 – 280 e.n. și 730 – 900 e.n.

Orașul Itzan, locuit cu aproape 650 de ani mai devreme decât au crezut arheologii

Mai mult, mostrele de excremente arată că orașul Itzan, care astăzi ar fi în Guatemala, era locuit cu aproape 650 de ani mai devreme decât au sugerat dovezile arheologice anterioare.

„Aceste cercetări ar trebui să ajute arheologii prin faptul că oferă o nouă modalitate de a analiza schimbărilor care poate nu ar fi observate în dovezi arheologice, pentru că dovezile nu ar fi existat niciodată sau ar fi fost pierdute sau distruse”, a spus Benjamin Keenan, biogeochimist la Universitatea McGill din Canada.

„Regiunile mayașe de șes nu sunt foarte bune pentru conservarea clădirilor sau a altor dovezi ale vieții umane din cauza mediului tropical”, a adăugat Keenan, citat de Science Alert.

Cercetătorii au reușit să folosească excrementele și pentru a identifica o creștere a populației

„Este important pentru noi să știm că au existat civilizații și înaintea noastră care au fost afectate și s-au adaptat la schimbările climatice”, a precizat Peter Douglas, biogeochimist la Universitatea McGill.

„Prin conectarea dovezilor climatice cu cele ale schimbării populației putem începe să vedem o legătură clară între precipitații și abilitatea acestor orașe antice să-și susțină populația”, a mai subliniat Douglas.

Cercetătorii au reușit să folosească excrementele și pentru a identifica o creștere a populației în timpul cuceririi spaniole a Guatemalei și atacului din 1697 e.n. asupra ultimului bastion mayaș dintr-o zonă învecinată, cel mai probabil o comunitate de refugiați care nu a mai fost documentată până acum de istorici.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Top 10 capodopere arhitecturale ale mayașilor

Mayașii fumau gălbenele pentru a face tutunul mai plăcut, susține un studiu

Dispariția unui mare ambasador mayaș, elucidată după aproape 1.300 de ani

Mayașii au construit un sistem sofisticat de filtrare a apei cu ani buni înainte de restul lumii